6. Amîndoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, și păzeau fără pată toate poruncile și toate rînduielile Domnului.
7. N’aveau copii, pentrucă Elisaveta era stearpă; și amîndoi erau înaintați în vîrstă.
8. Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui,
9. după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să intre să tămîieze în Templul Domnului.
10. În ceasul tămîierii, toată mulțimea norodului se ruga afară.
11. Atunci un înger al Domnului s’a arătat lui Zaharia, și a stătut în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere.
12. Zaharia s’a spăimîntat, cînd l-a văzut; și l-a apucat frica.
13. Dar îngerul i-a zis: „Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îți va naște un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan.
14. El va fi pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.
15. Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare, și se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale.
16. El va întoarce pe mulți din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor.
17. Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților la copii, și pe cei neascultători la umblarea în înțelepciunea celor neprihăniți, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.“
18. Zaharia a zis îngerului: „Din ce voi cunoaște lucrul acesta? Fiindcă eu sînt bătrîn, și nevastă-mea este înaintată în vîrstă.“
19. Drept răspuns, îngerul i-a zis: „Eu sînt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimes să-ți vorbesc, și să-ți aduc această veste bună.
20. Iată că vei fi mut, și nu vei putea vorbi, pînă în ziua cînd se vor întîmpla aceste lucruri, pentrucă n’ai crezut cuvintele mele, cari se vor împlini la vremea lor.“
21. Norodul însă aștepta pe Zaharia, și se mira de zăbovirea lui în Templu.
22. Cînd a ieșit afară, nu putea să le vorbească; și au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne într’una, și a rămas mut.
23. După ce i s’au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s’a dus acasă.
24. Peste cîtva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, și s’a ținut ascunsă de tot cinci luni. „Căci“, zicea ea,
25. „iată ce mi-a făcut Domnul, cînd Și-a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.“