1. În anul dintîi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a visat un vis și a avut vedenii în mintea lui, pe cînd era în pat. În urmă a scris visul și a istorisit lucrurile de căpetenie.
2. Daniel a început și a zis: „În vedenia mea de noapte am văzut cum cele patru vînturi ale cerurilor au izbucnit pe marea cea mare.
3. Și patru fiare mari au ieșit din mare, deosebite una de alta.
4. Cea dintîi semăna cu un leu, și avea aripi de vultur. M’am uitat la ea, pînă în clipa cînd i s’au smuls aripile; și, sculîndu-se de pe pămînt, a stat drept în picioare ca un om, și i s’a dat o inimă de om.
5. Și, iată că o a doua fiară era ca un urs și stătea într’o rînă; avea trei coaste în gură între dinți; și i s’a zis: „Scoală-te, și mănîncă multă carne!“
6. După aceea m’am uitat mai departe și iată o alta ca un pardos, care avea pe spate patru aripi ca o pasăre; fiara aceasta avea și patru capete, și i s’a dat stăpînire.
7. După aceea m’am uitat în vedeniile mele de noapte, și iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimîntătoare și de puternică; avea niște dinți mari de fer, mînca, sfărîma, și călca în picioare ce mai rămînea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte, și avea zece coarne.
8. M’am uitat cu băgare de seamă la coarne, și iată că un alt corn mic a ieșit din mijlocul lor, și dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintîi coarne. Și cornul acesta avea niște ochi ca ochii de om, și o gură care vorbea cu trufie.