12. și anume, pentrucă s’a găsit la el, la Daniel, numit de împărat Beltșațar, un duh înalt, știință și pricepere, putința să tîlcuiască visele, să lămurească întrebările grele, și să deslege lucrurile încîlcite. Să fie chemat dar Daniel, și el îți va da tîlcuirea!“
13. Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvîntul, și a zis lui Daniel: „Tu ești Daniel acela, unul din prinșii de război ai lui Iuda, pe cari i-a adus aici din Iuda, tatăl meu împăratul?
14. Am aflat despre tine că ai în tine duhul dumnezeilor, și că la tine se găsesc lumini, pricepere, și o înțelepciune nemaipomenită.
15. Au adus înaintea mea pe înțelepți și pe cititorii în stele, ca să citească scrierea aceasta și să mi-o tîlcuiască; dar n’au putut să tîlcuiască aceste cuvinte.
16. Am aflat că tu poți să tîlcuiești și să deslegi întrebări grele; acum, dacă vei putea să citești scrierea aceasta și să mi-o tîlcuiești, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănțișor de aur la gît, și vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăției!“
17. Daniel a răspuns îndată înaintea împăratului: „Ține-ți darurile, și dă altuia răsplătirile tale! Totuș voi citi împăratului scrierea, și i-o voi tîlcui.
18. Împărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadnețar: împărăție, mărime, slavă și strălucire;