Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată

Matei 22:11-24 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

11. Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții; și a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

12. „Prietene”, i-a zis el, „cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?” Omul acela a amuțit.

13. Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: „Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.

14. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”

15. Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

16. Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învățătorule, știm că ești adevărat și că înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ți pese de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor.

17. Spune-ne, dar, ce crezi? Se cade să plătim bir cezarului sau nu?”

18. Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor?

19. Arătați-Mi banul birului.” Și ei I-au adus un ban.

20. El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?”

21. „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Dați, dar, cezarului ce este al cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!”

22. Mirați de cuvintele acestea, ei L-au lăsat și au plecat.

23. În aceeași zi, au venit la Isus saducheii, care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

24. „Învățătorule, Moise a zis: „Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său și să-i ridice urmaș.”