60. Atunci marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceștia împotriva Ta?”
61. Isus tăcea și nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăși și I-a zis: „Ești Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?”
62. „Da, sunt”, i-a răspuns Isus. „Și veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.”
63. Atunci marele preot și-a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori?
64. Ați auzit hula. Ce vi se pare?” Toți L-au osândit să fie pedepsit cu moartea.
65. Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Prorocește!” Iar aprozii L-au primit în palme.
66. Pe când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot.
67. Când a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat țintă la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus din Nazaret!”
68. El s-a lepădat și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici.” Apoi a ieșit în pridvor. Și a cântat cocoșul.
69. Când l-a văzut slujnica, a început iarăși să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia.”
70. Și el s-a lepădat din nou. După puțină vreme, cei ce stăteau acolo, au zis iarăși lui Petru: „Nu mai încape îndoială că ești unul din oamenii aceia; căci ești galileean, și graiul tău seamănă cu al lor.”
71. Atunci el a început să se blesteme și să se jure: „Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiți!”
72. Îndată a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.