31. Atunci li s-au deschis ochii și L-au cunoscut; dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.
32. Și au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?”
33. S-au sculat chiar în ceasul acela, s-au întors în Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei, adunați la un loc
34. și zicând: „A înviat Domnul cu adevărat și S-a arătat lui Simon.”
35. Și au istorisit ce li se întâmplase pe drum și cum L-au cunoscut la frângerea pâinii.
36. Pe când vorbeau ei astfel, însuși Isus a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!”
37. Plini de frică și de spaimă, ei credeau că văd un duh.
38. Dar El le-a zis: „Pentru ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică astfel de gânduri în inimă?
39. Uitați-vă la mâinile și picioarele Mele, Eu sunt; pipăiți-Mă și vedeți: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeți că am Eu.”
40. (Și, după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile și picioarele Sale.)
41. Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau și se mirau, El le-a zis: „Aveți aici ceva de mâncare?”
42. I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
43. El le-a luat și a mâncat înaintea lor.
44. Apoi le-a zis: „Iată ce vă spuneam când încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Proroci și în Psalmi.”
45. Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile.
46. Și le-a zis: „Așa este scris și așa trebuia să pătimească Hristos și să învie a treia zi dintre cei morți.
47. Și să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăința și iertarea păcatelor, începând din Ierusalim.
48. Voi sunteți martori ai acestor lucruri.
49. Și iată că voi trimite peste voi făgăduința Tatălui Meu; dar rămâneți în cetate până veți fi îmbrăcați cu putere de sus.”