37. Rămasă văduvă și fiind în vârstă de optzeci și patru de ani, Ana nu se depărta de Templu, și zi și noapte slujea lui Dumnezeu cu post și cu rugăciuni.
38. A venit și ea în același ceas și a început să laude pe Dumnezeu și să vorbească despre Isus tuturor celor ce așteptau mântuirea Ierusalimului.
39. După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif și Maria s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40. Iar Pruncul creștea și Se întărea; era plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste El.
41. Părinții lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paștilui.
42. Când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului.
43. Apoi, după ce au trecut zilele praznicului, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinții Lui n-au băgat de seamă lucrul acesta.
44. Au crezut că este cu tovarășii lor de călătorie și au mers cale de o zi și L-au căutat printre rudele și cunoscuții lor.
45. Dar nu L-au găsit și s-au întors la Ierusalim să-L caute.
46. După trei zile, L-au găsit în Templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și punându-le întrebări.
47. Toți care-L auzeau, rămâneau uimiți de priceperea și răspunsurile Lui.
48. Când L-au văzut părinții Lui, au rămas înmărmuriți; și mama Lui I-a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl Tău și eu Te-am căutat cu îngrijorare.”